RECOMANDARI DIN PARTEA DSPJ PRIVIND PREVENIREA MENINGITEI
« Înapoi la Materiale informative privind sănătatea publică

RECOMANDARI DIN PARTEA DSPJ PRIVIND PREVENIREA MENINGITEI


Ce este meningita?
Meningita este o infectie a membranelor care invelesc creierul si maduva spinarii si uneori si a lichidului cefalorahidian (LCR) care inconjoara creierul si maduva spinarii.

Meningita consta in tumefierea (inflamarea) foitelor meningeale ale creierului si in unele cazuri si ale maduvei spinarii, aparand meningita spinala.

Atunci cand meningele sunt inflamate la celulele creierului ajunge mai putin sange si prin urmare mai putin oxigen.
Daca nu se trateaza, in unele cazuri pot aparea sechele ale creierului. Infectia apare mai frecvent la copii, la adultii tineri cu varsta cuprinsa intre 15 si 24 de ani, la adultii in varsta si la persoane care au o afectiune cronica, precum o scadere a sistemului imun (sistemul de aparare al organismului).

Meningita poate imbraca forme usoare sau severe, ce pot ameninta viata. De regula, severitatea depinde de microorganismul care a cauzat infectia si de varsta persoanei, precum si de starea generala de sanatate a organismului in momentul infectarii.

Care sunt caile de transmitere?
Microorganismele care cauzeaza meningita pot fi transmise de la o persoana la alta sau transmise de la rozatoare sau insecte la oameni. Totusi, expunerea la un microorganism care provoaca meningita nu inseamna neaparat ca persoana respectiva va face meningita. Microorganismele pot fi transmise de la o persoana la alta:
- in timpul nasterii. O mama poate transmite copilului ei un microorganism care cauzeaza meningita, chiar daca mama nu are nici un simptom. Nasterea copilului cu operatie cezariana si nu pe cale normala nu il protejeaza intotdeauna pe copil impotriva infectarii. Microorganisme precum enterovirusurile, streptococii de grup B si Escherichia Coli se pot transmite in acest mod
- prin intermediul materiilor fecale. Enterovirusurile si unele bacterii (de exemplu, Listeria monocytogenes si E. coli) se pot transmite in acest fel. Pe aceasta cale meningita apare in special la copii si mult mai rar la adulti
- prin tuse sau stranut. Persoanele infectate pot transmite anumite bacterii care sunt prezente in mod normal la nivelul nasului si gatului lor (precum
Streptococcus pneumoniae si Neisseria meningitidis) prin intermediul salivei sau a secretiilor nazale
- prin sarut, prin contact sexual sau prin contactul cu sangele infectat. Virusul imunodeficientei umane (HIV) poate de asemenea sa provoace meningita si poate fi transmis de la o persoana infectata la alta persoana prin contact sexual sau prin sange, dar nu prin sarut. Unele microorganisme care provoaca meningita cu encefalita pot fi transmise la oameni de la rozatoare sau insecte. Cele mai frecvente dintre acestea sunt arbovirusurile (inclusiv virusul encefalitei St. Louis si virusul West Nile) si coriomeningita limfocitica, care se transmite prin praf sau alimente contaminate cu urina de la soareci, hamsteri sau soricei.

Cum se manifesta boala?
Cele mai frecvente simptome ale tuturor formelor de meningita includ:
- febra;
- durere de cap severa si persistenta;
- gatul este intepenit si dureros, cel mai bine evidentiindu-se la incercarea de a atinge pieptul cu barbia;
- varsaturi;
- confuzi si un nivel scazut de constienta/luciditate;
- convulsii
Alte simptome ale meningitei sunt:
- oboseala/lenevire, slabiciune si dureri musculare si senzatii ciudate (cum ar fi furnicaturi) sau slabiciune in intregul corp;
- sensibilitatea ochilor si dureri ale ochilor la lumina puternica;
- eruptie cutanata;
- momente de ameteala.
La unii oameni pot aparea simptome neobisnuite de meningita. Astfel, sugarii, copiii mici si varstnicii si persoanele cu alte afectiuni medicale pot sa nu prezinte simptomele comune ale meningitei. Este posibil ca ei sa nu se simta bine si sa aiba energie putina
- la sugari, semnele de meningita pot fi febra, o iritabilitate care este greu de calmat, scaderea poftei de mancare, eruptie cutanata, varsaturi si un tipat ascutit.
Copiii cu varsta mai mica de 18 luni pot sa nu prezinte "intepenirea" gatului;
- sugarii mai pot prezenta de asemenea niste pete usor umflate la nivelul capului, care nu se datoreaza plansului si corpul incordat. Ei pot plange atunci cand sunt luati in brate;
- copiii mici cu meningita pot avea manifestari asemanatoare gripei, tusei sau tulburari de respiratie;
- adultii in varsta si persoanele care au alte afectiuni medicale pot prezenta doar o durere de cap usoara si febra.
De obicei, simptomele meningitei bacteriene debuteaza brusc, iar cele ale meningitei virale pot debuta brusc sau treptat, in curs de cateva zile. De exemplu, simptomele meningitei virale aparute dupa oreion pot aparea dupa cateva zile sau saptamani. Alte afectiuni ce pot da simptome asemanatoare meningitei sunt hepatita virala si gripa.
Perioada de incubatie - durata de timp masurata din momentul expunerii la infectie si pana cand se dezvolta primele simptome - depinde de tipul de microorganism care a cauzat infectia.

Cum se poate preveni contaminarea in colectivitate?
Nu sunt necesare masuri de preventie suplimentare. Sunt suficiente masurile de igiena curente, cu conditia sa fie corect aplicate. Respectarea normelor de igiena personala si colectiva previne imbolnavirile si epidemia.

Recomandam ca in unitatile de invatamant sa se insiste pe :
• triajul clinic zilnic al elevilor, cu trimiterea imediata a celor cu simptomatologie la medicul de familie sau medicul de medicina scolara;
• aerisirea spatiilor, atat cele destinate cursurilor cat si cele de tranzit si grupurile sanitare;
• curatenie si dezinfectie riguroasa in spatiile de invatamant si la grupurile sanitare;
• educatia pentru a elevilor, cu recomandarea de folosire a batistelor de unica utilizare inclusiv in caz de stranut sau tuse, precum si spalarea mainilor cu apa si sapun cat mai des ( inainte de masa , dupa folosirea grupurilor sanitare si ori de cate ori este nevoie).
• obiectele personale (sticla cu apa, paharul, prosopul,etc.) nu se utilizeaza in comun !

Cum se poate preveni contaminarea in familie:
Străduiţi-vă să respectaţi următoarele reguli:
• membri familiei vor utiliza vesela, tacamuri, prosoape , batiste, periuta de dinti ,etc. personalizate.
• spalarea pe mâini cat mai des si mai ales după contactul cu persoana bolnavă şi cu oricare dintre obiectele acestuia.
• insistaţi ca şi persoana bolnavă să se spele cât mai frecvent pe mâini.
• evitarea contactului direct cu persoana bolnavă.

RECOMANDARI:
• Igiena reprezinta un aspect esential de care trebuie sa tina cont copiii (dar si adultii), spalandu-se cat mai des pe maini (inainte de masa , dupa folosirea toaletei, dupa ce au venit de la scoala si ori de cate ori este nevoie) si evitand contactul cu copiii cu semne de boala.
• Tusitul, stranutul in batista de unica folosinta!
• La aparitia primelor semne de boala,cadrele didactice si personalul medical din institutiile de invatamant vor scoate copilul din colectivitate si il vor trimite la medicul de familie.
• Este obligatorie respectarea recomandarilor medicilor privind conduita terapeutica, izolarea si revenirea in colectivitate!