HEPATITA VIRALA
« Înapoi la Materiale informative privind sănătatea publică

HEPATITA VIRALA


Hepatitele virale se regăsesc între primele 10 boli infecţioase letale şi reprezintă principala cauză etiologică a cirozei şi a hepatocarcinomului. La nivel mondial, aproximativ 400 de milioane de oameni sunt afectaţi de hepatitele virale, ceea ce constituie o veritabilă „epidemie silenţioasă”.
În fiecare an, 1,4 milioane de persoane mor din cauza hepatitelor virale, 600.000 prin infecţii hepatice cronice, cu 4.000 de decese pe zi.
În acest context, pe 28 iulie (ziua de naştere a profesorului Baruch Samuel Blumberg, cel care a descoperit virusul hepatitic B), Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) marchează Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei.

Anul 2016 este crucial pentru hepatitele virale.

La Adunarea Mondială a Sănătăţii din luna mai, Statele Membre ale OMS au hotărât adoptarea primei Strategii de Eliminare a Hepatitelor Virale, cu obiective ambiţioase şi având ca scop eliminarea hepatitelor virale până în anul 2030.
De aceea, tema campaniei globale pentru anul 2016 este: ELIMINAREA HEPATITELOR VIRALE.
Pentru a accentua tema eliminării, cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Hepatitei 2016, va fi lansată NOhep, o mişcare globală de eliminare a hepatitelor virale, care va uni oamenii şi va oferi o platformă prin intermediul căreia aceştia să vorbească, să se implice şi să acţioneze, pentru a fi siguri că angajamentele globale vor fi îndeplinite şi hepatitele virale vor fi eliminate până în anul 2030.
NOhep este o mişcare globală destinată unificării comunităţii hepatitei pentru a acţiona, a vorbi deschis şi a se implica în îndeplinirea angajamentelor globale şi eliminarea hepatitelor virale până în anul 2030.
Obiectivul NOhep este de a implica peste 300 de milioane de oameni până în anul 2030, pentru a accelera acţiunile necesare eliminării hepatitelor virale.
Pentru a accentua tema eliminării hepatitelor virale, campania globală din acest an, are sloganul: ”NoHep… Următoarea Noastră Mare Realizare”.


1. Contextul mondial actual

Hepatita virală A (HAV)
Transmisă prin ingestie de alimente sau apă contaminate sau prin contact direct cu persoana infectată, hepatita virală A se poate manifesta epidemic, pe fondul deficienţelor de igienă personală şi a sanitaţiei precare. La nivel mondial, se estimează un număr de 1,4 milioane de cazuri noi anual şi, deşi nu se cronicizează, poate genera pierderi economice semnificative şi consecinţe sociale în comunităţile afectate.
Prevenţia se bazează pe ameliorarea condiţiilor de sanitaţie, pe respectarea regulilor de igienă personală, colectivă şi pe vaccinare. În unele state (Argentina, China, Israel, Turcia, S.U.A.), vaccinarea inactivată antihepatită A este inclusă în Programul Naţional de Imunizare. În altele, se recomandă persoanelor cu risc (călători în ţări endemice pentru HAV, homosexuali, pacienţi cu patologie cronică hepatică) sau postexpunere. În caz de epidemie, vaccinarea este foarte eficientă când se aplică precoce, în comunităţi mici, cu acoperire mare în multiple grupe de vârstă.

Hepatita virală E (HEV)
Uzual, această hepatită este autolimitată dar poate determina forme fulminante, soldate cu deces, în special la gravide. Conform OMS, în fiecare an apar 20 milioane de infecţii cu virusul hepatitic E, peste 3 milioane de cazuri de hepatită E şi 56.600 de decese. Mortalitatea în populaţia generală variază între 0,5% şi 4%, dar poate ajunge la 20% în rândul gravidelor.
Transmisă preponderent pe cale digestivă (în special prin apă contaminată), are o răspândire universală, dar cu prevalenţe mai ridicate în Asia de Sud şi Est, unde se concentrează peste 60% din cazuri şi peste 65% din decesele imputabile HEV. În Egipt, 50% din populaţia de peste 5 ani este pozitivă serologic pentru HEV.
Prevenţia se bazează pe menţinerea potabilităţii apei, a condiţiilor corecte de sanitaţie, pe respectarea regulilor de igienă personală şi pe evitarea consumului de peşte insuficient prelucrat termic, a fructelor şi legumelor necurăţate de coajă, în special în ţările endemice. În anul 2011, China a produs primul vaccin pentru profilaxia hepatitei virale E, care nu este disponibil momentan la nivel mondial.

Hepatita virală B (HBV)
Conform OMS, există aproximativ 2 miliarde de persoane infectate cu HBV, 240 milioane cu infecţie cronică iar 780.000 mor anual din cauza acestei patologii (130.000 prin hepatită acută şi 650.000 prin ciroză sau cancer). Hepatita virală B este o importantă problemă de sănătate publică şi prin potenţialul de cronicizare, cu evoluţie spre ciroză hepatică şi carcinom hepatocelular, transmiterii facile prin contactul cu sângele sau alte fluide biologice (HBV este de 50-100 de ori mai infecţios decât HIV-ul în caz de înţepătură accidentală cu ac contaminat – ceea ce-l transformă într-un permanent pericol profesional pentru personalul medical), transmiterii perinatale, sexuale şi mai nou, creşterii prevalenţei în rândul consumatorilor de droguri.
Prevalenţa hepatitei virale tip B este mai mare în Africa sub-Sahariană, Asia de Sud-Est, regiunea Amazoniană şi sudul Europei estice, cu o rată a portajului de HBV între 5-20% (la care se poate adăuga şi portajul de HDV).
Prevenţia se bazează pe vaccinare şi implementarea strategiilor de siguranţă a tratamentului parenteral, transfuziilor de sânge şi conduitei sexuale. În anul 2013, 183 de ţări aveau inclusă vaccinarea antihepatită B în rândul imunizărilor obligatorii, iar 93 de state asigurau prima doză la naştere.

Hepatita virală C (HCV)
Conform OMS, la nivel mondial există aproximativ 130-150 de milioane de persoane infectate cronic cu HCV, din care aproximativ 500.000 mor anual prin consecinţe ale acestei patologii. Se transmite parenteral prin transfuzii de sânge sau produse de sânge, instrumentar medical inadecvat sterilizat, consum de droguri injectabile (fără asigurarea seringilor şi acelor de unică folosinţă) şi mai rar, prin transmitere sexuală şi verticală. HCV se transmite de 10 ori mai uşor decât virusul HIV şi poate supravieţui la temperatura camerei, pe diverse suprafeţe din mediul înconjurător, cel puţin 16 ore.
Deşi distribuţia geografică este universală, cele mai afectate regiuni sunt în Africa de Nord şi Asia Centrală şi de Est.
În lipsa unui vaccin antiHCV, prevenţia este nespecifică prin reducerea expunerii, screening-ul donatorilor de sânge şi organe, creşterea siguranţei produselor transfuzabile, decontaminarea/sterilizarea adecvată în mediul de spital, asigurarea seringilor/acelor de unică folosinţă, utilizarea obiectelor de igienă personală strict individualizate, conduită sexuală protejată.

Hepatita virală D (HDV)
Virusul hepatitic D este un virus defectiv, necesită prezenţa HBV pentru realizarea infecţiei şi asigurarea replicării. Astfel, poate fi găsit doar la persoanele infectate cu HBV, prin coinfecţie sau suprainfecţie.
Transmiterea se realizează prin contactul cu sângele contaminat. Prevenţia se bazează pe profilaxia HBV prin vaccinare, precum şi pe evitarea expunerii (prin utilizarea periuţelor de dinţi, lamelor, truselor de manichiură/pedichiură personale, evitarea acelor şi instrumentarului folosit, a tatuajelor, piercing-urilor).