CONSUMUL DE ALCOOL
« Înapoi la Materiale informative privind sănătatea publică

Consumul de alcool în România

Consumul de alcool în rândul adolescenţilor are consecinţe grave asupra dezvoltării creierului şi este corelat cu o rată crescută a sinuciderilor, violenţei, accidentelor si bolilor fatale. Nu există o cantitate “sigură” de alcool care poate fi consumată de către adolescenţi.
În Global Status Report on Alcohol and Health 2014 este prezentat un profil de ţară. Conform acestui profil, în anul 2010, consumul de alcool pur/capita la populația în vârstă de 15 ani şi peste a fost de 14,4 l, înregistrând o tendinţă crescătoare în ultimul deceniu. Din acest consum, 10,4 litri alcool reprezintă consumul înregistrat, iar 4 l reprezintă consumul de alcool neînregistrat, înregistrând o tendinţă stabilă. (WHO, 2014. Global Status Report on Alcohol and Health, 2014. p.232)
Consumul mediu de alcool pur în rândul bărbaţilor este de 22,6 l, respectiv 6,8l în rîndul femeilor. (ibidem) Numai 14,3% din populația de peste 15 ani nu a consumat niciodată alcool. Consumul de alcool înregistrat exclusiv în rândul băutorilor este de 30,7 litri alcool pur per capita în rândul bărbaţilor şi de 10,9 litri alcool pur per capita în rândul femeilor, media consumului de alcool în rândul populaţiei băutoare fiind de 21,3 litri alcool pur per capita.
În anul 2010, prevalența episoadelor de consum dăunător de alcool a fost de 18,7 % în rândul bărbaților băutori (13,7 % din populația de sex masculin), respectiv de 2,7 % în rândul femeilor băutoare (1,7% din populația de sex feminin), ponderea cumulată a episoaselor de consum excesiv pentru ambele sexe fiind de 7,5% din populaţia generală, respectiv 11,1% din populaţia care see autodeclară băutoare.
Un procent de 14,3 din populaţie se declară abstinentă, reprezentând doar 7,6% din populaţia masculină şi 29,3% dintre femei. (ibidem) Ponderi sensibil egale între cele două sexe se înregistrează în rândul foştilor băutori, reprezentând 18,6% din populaţia de sex masculin în vârstă de 15 ani şi peste şi 17,4% din populaţia feminină. (ibidem) Aproximativ o treime din populaţie afirmă că nu a consumat alcool în ultimele 12 luni (32,4%).(ibidem)
Preferinţele românilor pentru băuturile alcoolice se îndreaptă în principal spre bere (50% din băutori), vin (29%) şi băuturi spirtoase (21%). (ibidem)
Analiza tipului de consumator din perspectiva echivalentului volumului de alcool indică:
• 18,4% băutori „light” (uşor), cu un consum săptamânal echivalent alcoolului conţinut de maxim 2 sticle de bere;
• 27% sunt băutori „medium” (medii), care consumă săptămânal echivalentul alcoolului din 2–7 sticle de bere;
• 11% băutori „hard” (grei), care consumă saptamânal echivalentul alcoolului din peste 7 sticle de bere. (MS. CSP Sibiu, 2005. Atitudini şi Comportamente Legate de Stilul de Viaţă Sănătos. Raport Final)
Consumul de alcool reprezintă apanajul mediului de provenienţă urban pentru consumatorii „light”, respectiv al mediului rural pentru consumatorii „hard” (60%), majoritatea băuturilor fiind produse în propria gospodarie pentru ultima categorie. Consumatorii cu un nivel crescut de instruire se regăsesc preponderent în categoria bautorilor, consumul crescut de alcool fiind mai frecvent în rândul celor ce provin din familii sărace. (ibidem) Cu toate acestea, venitul personal situat peste medie se asociază cu un consumul mai mare de alcool. Influenţa pattern-ului de consum în funcţie de regiunea geografice e semnificativă pentru intensitatea consumului. Astfel, transilvănenii înregistrează cel mai mare număr de abstinenţi, bucureştenii sunt mai degrabă băutori „light”, iar moldovenii şi muntenii sunt prezenţi mai frecvent în zona consumului „medium” şi „hard”.


Consumul de alcool la adolescenţii români
Datele existente în România pentru monitorizarea consumului de alcool sunt discontinui. În ultimii 10 ani, studii internaţionale precum ESPAD 2007 şi ESPAD 2011, cercetări efectuate în cadrul unor proiecte comune precum DRAIN (MS, 2013. DRAIN 2011. Manual pentru prevenirea consumului de alcool în România DRAIN), studiile şi rapoartele anuale ale INSP au evaluat caracteristicile consumului de alcool în rândul populaţiei generale (INSP, 2005. Atitudini şi comportamente legate de stilul de viaţă sănătos), dar şi obiceiurile legate de consumul de alcool în rândul copiilor şi adolescenţilor (INSP, 2013;2015. Raportul Național de Sănătate a Copiilor și Tinerilor. România).
Proporţia adolescenţilor de 16 ani care au consumat de-a lungul vieţii vreo băutură alcoolică a fost de aproximativ 79%, în scădere faţă de 2007 (81%), 2003 (88%) şi 1999 (85%) şi sub media ESPAD care este de 87%. (MS.MAI, SNSPMPDS, ANA. ESPAD 2011. Rezultatele studiului naţional în şcoli privind consumul de tutun, alcool şi droguri.-Sinteză, p. 2)
În anul 2011, prevalenţa consumului de alcool din ultimele 12 luni cu valoarea de 72%, se află în scădere faţă de 74% în 2007, 79-80% în 1999 şi 2003, media ţărilor ESPAD fiind 79%. (ibidem) Consumul vreunei băuturi alcoolice în ultimele 30 de zile a scăzut în 2011 la 49%, faţă de 52% în 2007 şi situându-se sub media europeană de 57%. (ibidem) Starea de ebrietate a fost experimentată de 33% dintre elevii de 16 ani, faţă de 35% în 2007, 52% în 2003 şi 43% în 1999. Media ţărilor ESPAD a fost de 47%. Proporţia celor care au declarat că în ultimele 30 de zile au consumat cel puţin o dată minimum 5 băuturi la o ocazie a fost de 36% în 2011, în creştere uşoară faţă de 2007 (33%) şi în creştere mai pronunţată faţă de 2003 şi 1999 (24 şi respectiv 27%). Valoarea se află cu 3 procente sub media europeană de 39%. (ibidem) Proporţia celor care au raportat că au consumat mai mult de 5 băuturi la o ocazie, de peste 3 ori în ultimele 30 de zile, a fost de 10% în 2011, în creştere faţă de 2007 (8%) dar în scădere uşoară faţă de 1999 şi 2003 când a fost 11%. Valoarea naţională se situează sub cea europeană (14%). (ibidem)
În România, studiul DRAIN (2011) identifică doar 11% dintre adolescenţii de sex masculin şi 26% dintre fete ca fiind abstinenţi. (Van Hoof et Moll.,2012. Adolescent Alcohol Consumption in Romania: A Blueprint for Measuring Alcohol (mis)Use. Rev cercet şi interv soc, vol. 37, pp. 77-90) Aproximativ 50% dintre adolescenţii români afirmă că au început să consume alcool înainte de vârsta de 13 ani (MS, 2013. DRAIN 2011. Manual pentru prevenirea consumului de alcool în România DRAIN, p.11). Repondenţii studiului DRAIN afirmă că procurarea băuturilor alcoolice este relativ facilă, alcoolul fiind disponibil în supermarket-uri, alimentare, restaurante, baruri, discoteci, unde este vândut inclusiv personanelor sub vârsta minimă legală (18 ani), care reuşesc aproape întotdeauna să obţină alcool de la vânzători. (Van Hoof et all. 2009. Selling alcohol to underage adolescents in Romania: Compliance with age restrictions in Pitesti. Revista de Cercetare si Interventie Sociala, 27, p.82-91.)
În perioada 2006-2010, s-a înregistrat o creştere cu 6% a ponderii consumului săptămânal de alcool în cazul băieţilor. Valoarea identificată în anul 2014 (20,7%) este însă inferioară celei înregistrate în anul 2006 (21,6%). (INSP. Raportul Naţional de Sănătate a Copiilor şi Tinerilor din România, 2015, p.59) În rândul fetelor, se observă o creștere mai puţin exprimată a consumului de alcool între 2006 și 2010, cu 2,3%, urmată de o scădere în 2014 (8,7%), valoarea fiind însă superioară celei din 2006 (8,4%). (ibidem) În ceea ce priveşte episoadele de consum dăunător de alcool, ponderea băieților care declară că au experimentat cel puţin două episoade de ebrietate pe parcursul vieții este superioară faţă de cea a fetelor. Atât pentru fete, cât şi pentru băieţi, se înregistrează o tendinţă fluctuantă, cu creşterea valorilor în perioada 2006-2010, urmată de înjumătăţirea acestora în anul 2014 faţă de valorile din 2006. (ibidem) Pentru băieți se observă o creștere de 4,6 % între 2006 (23%) și 2010 (27,6%) şi o descreştere în 2014 (13,9%). În cazul fetelor, se înregistrează o descreștere continuă lină de la 10,3% (2006) la 5,7% (2014).