ALAPTAREA LA SAN
« Înapoi la Materiale informative privind sănătatea publică

DATE DESPRE ALAPTAREA LA SAN


Despre alăptare

Beneficiile alimentaţiei la sân pentru copil:
• asigură o creştere fizică şi psihică echilibrată.
• protejează copilul de infecţii microbiene, virotice şi fungice şi reduce severitatea desfăşurării lor.
• este uşor digerabil.
• are temperatură optimă.
• este steril.
• reduce riscul enterocolitei necrozante şi a retinopatiei la prematuri.
• reduce riscul diabetului zaharat de tip I şi tip II (mai ales alăptarea exclusivă 6 luni).
• reduce riscul obezităţii şi al hipercolesterolemiei.
• previne malnutriţia.
• reduce riscul anemiei feriprive.
• reduce riscul dezvoltării limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin, ale bolilor intestinale cronice (boala Crohn, colita ulceroasă, celiachie) în copilărie şi a bolilor cardio-vasculare din perioada adultă.
• reduce riscul morţii subite.
• reduce riscul alergiei şi al astmului bronşic dacă alăptarea durează cel puţin 4 luni.
• favorizează dezvoltarea muşchilor feţei, a dentiţiei şi a vorbirii.
• asigură o dezvoltare cerebrală, cognitivă şi vizuală optimă.
• interdependenţa reciprocă prin alăptare a mamei şi copilului fundamentează legătura mamă - copil şi reduce tulburările emoţionale şi de adaptare a copilului în adolescenţă

Beneficiile alimentaţiei la sân pentru mamă:
• ajută involuţia uterină rapidă după naştere şi previne hemoragiile postpartum.
• este protectiv împotriva cancerului de sân şi ovar şi a osteoporozei postmenopauzale.
• duce la pierderea surplusului de grăsime câştigat în timpul sarcinii şi reduce riscul obezităţii pe termen lung.
• contraceptiv (98%) numai pe perioada alăptării exclusive.
• scade necesarul de insulină la mamele diabetice.
• diminuează efectele endometriozei şi ajută la stabilizarea bolii.
• este mai comodă şi mai puţin obositoare, laptele de mamă nu trebuie preparat, copilul este portabil.
• are rol în împlinirea feminităţii şi dezvoltarea instinctelor materne.
• realizează o legătură strânsă cu copilul.
• economie pentru familie.

Beneficiile pentru societate:
• economisire de valută consumată pentru achiziţionare de lapte praf
• scad cheltuielile pentru tratarea bolilor acute şi cronice ale copilului
• are efect ecologic pozitiv
• populaţie sănătoasă

Dezavantajele alimentaţiei artificiale:
• îmbolnăviri mai frecvente (infecţioase, boli cronice).
• alergie la proteinele laptelui de vacă (diareea cronică, scădere în greutate, erupţii alergice).
• mai greu digerabil.
• încărcare osmotică mare.
• obezitate.
• risc de rahitism sau anemie.
• creşte riscul diabetului zaharat.
• nu conţine substanţe biologice.
• prepararea inadecvată creşte riscul malnutriţiei şi infecţiei.
• poate produce probleme dentare (din cauza tetinei).
• nu produce schimbări biologice în organismul mamei, nu stimulează afecţiunea.
• încarcă bugetul familiei.


Context Legislativ European şi Naţional

• Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă alimentaţia exclusivă la sân (alăptarea) în primele 6 luni de viată, după care se recomandă diversificarea alimentaţiei cu menţinerea pe cât posibil şi continuării alimentației la sân până la 2 ani.
Sursa: http://www.who.int/nutrition/en/



Date oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii cu privire la starea alimentaţiei la sân în România:

Procentaj al copiilor care au fost vreodată alăptaţi:
Total: 88,3 %
Urban: 88,0 %
Rural: 88,5%

Rata copiilor care sunt hrăniți exclusiv prin alăptare până la 6 luni:
Total:15,8 %
Urban: 14,3 %
Rural: 17,3 %

Rata iniţierii timpurii a alăptării:
Total: 12,0%
Urban: 10,5%
Rural: 13,5%

Sursa: http://www.who.int/nutrition/databases/infantfeeding/countries/rou.pdf

Nivelele de subnutriţie şi de anemie care persistă printre copii, aşa cum sunt identificate de Studiul privind Statusul nutriţional al copiilor în vârstă de până la 5 ani‚ 2005 sprijinit de UNICEF, indică obiceiuri de hrănire necorespunzătoare şi sugerează, de asemenea, un nivel scăzut de alimentaţie la sân. Doar 16% dintre copiii români au fost alimentaţi la sân exclusiv pe parcursul primelor 6 luni de viaţă în 2004, în vreme ce doar 12% dintre nou-născuţi au fost alăptaţi în prima oră de după naştere, conform Studiului Sănătăţii.

Ratele Mortalităţii infantile în România, conform „United Nation World Population Prospects, 2006 revision”:
Rata mortalităţii infantile:
14,9/1000 (Locul 77 în lume, locul 1 reprezentând rata cea mai mică);
Rata mortalităţii până la vârsta de 5 ani:
17,9/1000 (Locul 77 în lume)

În România”- rata mortalităţii infantile este în continuă scădere, de la 26,9‰ în 1990 la 15‰ în 2005, datorită accesului populaţiei la servicii de planificare familială, cu consecinţe pozitive asupra sănătăţii mamei şi copilului. Şi în acest caz există însă diferenţe semnificative între regiuni: în regiunea N-E, se înregistrează cea mai mare rată a mortalității infantile (17,2‰), judeţul Botoşani având cea mai înaltă valoare a ţării (20,2‰), în timp ce în regiunea N-V, se înregistrează cea mai mică rată (13,5‰), datorită gradului de urbanizare mai ridicat şi implicit, a accesibilităţii mai crescute la servicii medicale şi de îngrijire a copilului. Municipiul Bucureşti înregistrează valoarea cea mai mică a acestei rate la nivelul țării şi anume 9,4‰. (Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României 2006). Comparativ cu statele europene, însă, rata mortalităţii infantile în România se menține foarte crescută. Astfel, valoarea medie a acesteia este de 4‰ în ţările Europei de Vest, de 5‰ în cele ale Europei de Nord și de 10‰ în Europa de Est. (Sursa: Population Reference Bureau).
În ceea ce priveşte ratele de mortalitate în sub-grupele 0-19 ani, acestea se află într-o continuă scădere în ultimii anii (2000-2005) datorită creşterii accesului la sistemul medical. La 30 iunie 2006, figurau în evidenţele Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului, 1.184 copii cu HIV și 2.199 copii cu SIDA. Conform datelor statistice oferite de Institutul de Boli Infecţioase „Matei Balş”, până la data de 30 iunie 2006, incidenţa cea mai ridicată a diagnosticării cu SIDA se află în grupa de vârstă 5-9 ani (3002 de cazuri, dintre care 58,4% sunt băieţi) și 1-4 ani (2.399 de cazuri, dintre care 59,7% de băieţi).