CAMPANIA IEC – PREVENIREA DIABETULUI ZAHARAT DATE STATISTICE LA NIVEL INTERNAŢIONAL, EUROPEAN, NAŢIONAL
« Înapoi la Materiale informative privind sănătatea publică

CAMPANIA IEC – PREVENIREA DIABETULUI ZAHARAT

DATE STATISTICE LA NIVEL INTERNAŢIONAL, EUROPEAN, NAŢIONAL

 346 milioane de persoane au diabet zaharat în întreaga lume;
 În anul 2004 aproximativ 3,4 milioane pacienţi au murit datorită diabetului;
 Mai mult de 80% din decesele cauzate de diabet s-au înregistrat în ţările cu venituri mici şi mijlocii;
 Statisticile OMS estimează că decesele prin diabet se vor dubla în perioada 2005- 2030;
 Mortalitatea prin diabet in 2007 a fost 231.404 decese.

În anul 2008 prevalenţa diabetului la populaţia de peste 25 de ani în Europa a fost de 8,75%.
În Europa în anul 2000 numărul cel mai redus al persoanelor cu diabet s-a înregistrat în Monaco, 2000 persoane, iar cel mai mare în Federaţia Rusă, 4576000 de persoane. În acelaşi an România avea un număr de 1092000 persoane diagnosticate cu diabet.
În România în anul 2010 s-au înregistrat 68381cazuri noi de diabet zaharat, cu 3657 mai puţine decât în anul 2009. Judeţul în care s-a înregistrat numărul cel mai redus de cazuri noi în anul 2009 a fost Giurgiu, iar în judeţul Cluj s-a înregistrat numărul cel mai ridicat al cazurilor noi 3359. În municiăiul Bucureşti s-au diagnosticat 11.655 cazuri noi în anul 2009.
În anul 2010 cel mai mic număr al cazurilor noi de diabet zaharat s-a notat în judeţul Giurgiu (367) iar cel mai ridicat număr în judeţul Cluj (5.297). În Municipiul Bucurşti în anul 2010 s-au diagnosticat 7.640 cazuri noi, cu 3.015 cazuri mai puţine decât în anul 2009.


REZULTATE RELEVANTE DIN STUDII NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE CU PRIVIRE LA DIABET

Creşterea în greutate este cea mai importantă cauză a apariţiei diabetului zaharat de tip 2. Rriscul apariţiei diabetului zaharat tip 2 este de 20-40 de ori mai mare la obezi faţă de normoponderali.
Scăderea în greutate cu 7-10% din greutatea iniţială reduce la jumătate riscul de a face diabet.
Tratarea hipertensiunii arteriale, a dislipidemiilor şi controlul nivelurilor de glucoză sangvină reduce riscul dezvoltării complicaţiilor şi încetineşte progresia celor existente. Studii pe eşantioane mari de populaţie în China, Canada, SUA şi o serie de ţări europene sugerează faptul că reducerea moderată a greutăţii corporale, precum şi mersul pe jos timp de o jumătate de oră, practicat zilnic, reduc incidenţa diabetului.
Regimul alimentar este de o importanţă primordială în tratamentul diabetului, fiind cel mai bun mijloc de echilibrare a bolii. El nu numai că ajută la echilibrarea glicemiei, dar contribuie şi la evitarea complicaţiilor acute ale diabetului – hipoglicemia sau hiperglicemia şi, pe termen lung, reduce riscurile de boli cardiovasculare, renale, neurologice sau oculare.


În concluzie, atât prevenţia cât şi tratarea diabetului trebuie să includă:
- Păstrarea unei greutăţi corporale normale;
- Exerciţiu fizic zilnic;
- Nutriţie corectă printr-o alimentaţie corectă;
- Eliminarea grăsimilor saturate din alimentaţia zilnică (reducerea consumului de carne şi înlocuirea cu peşte; înlocuirea uleiului de floarea soarelui cu ulei de măsline; evitarea alimentelor prăjite în ulei);
- Creşterea consumului de legume şi fructe proaspete, precum şi de cereale integrale (înlocuirea pâinii albe cu pâine integrală sau de secară; cereale integrale la masa de dimineaţă şi seară; evitarea pastelor, produselor făinoase din faină albă şi reducerea dulciurilor şi prăjiturilor, precum şi a băuturilor răcoritoare îndulcite cu zahăr);


DETERMINANŢI SPECIFICI ŞI DINAMICA ACESTORA

În cadrul larg al bolilor non-transmisibile, diabetul zaharat de tip 2 este puternic asociat cu 4 comportamente cu risc pentru sănătate:
 Fumatul,
 Sedentarismul,
 Consumul de alcool şi
 Alimentaţia nesănătoasă.
Aceste comportamente conduc la schimbări metabolice şi fiziologice importante ca:
 Hipertensiunea arterială,
 Supraponderea sau obezitatea,
 Hiperglicemia,
 Hiperlipidemia.

În funcţie de mortalitatea asociată diabetului de tip 2, cei mai importanţi factori de risc sunt:
 HTA, responsabilă de 13% din decesele la nivel mondial,
 Fumatul, răspunzător de 9% din decese,
 Hiperglicemia 6%,
 Sedentarismul 6%,
 Supraponderea şi obezitatea 5%.

OMS a propus în anul 1995 o clasificare a greutăţii în raport cu valoarea IMC.
- subponderal IMC < 18,5 KG/mg2
- normoponderal IMC =18,5 -24,9 kg/m2
- supraponderal IMC 25-29,9 Kg/m2
- obezitate IMC ≥ 30 kg/m2

Există un risc crescut de comorbiditate pentru un IMC cuprins în intervalul 25-29,9 Kg/m2 şi un risc moderat până la sever, pentru un IMC mai mare de 30 Kg/m2.

Factorii de risc
Există dovezi convingătoare că grăsimile saturate şi grăsimile trans cresc riscul de boli cardiace coronariene iar înlocuirea cu grăsimi monosaturate şi polinesaturate reduce riscul. Există, de asemenea, dovezi că riscul de diabet zaharat tip 2 este direct asociat cu consumul de grăsimi saturate şi grăsimi trans şi invers asociat cu grăsimile polinesaturate din surse vegetale.
In 2008, prevalenţa globală a colesterolului total a fost crescut la 39% în rândul adulţilor (37 % pentru bărbaţi şi 40 % pentru femei) . La nivel global, valoarea medie a colesterolului total s-a schimb în perioada 1980 şi 2008, scăzând cu mai puţin de 0,1 mmoli/L / decada, la barbati si femei. Prevalenţa colesterolului total crescut, a fost mai mare în regiunile OMS europene, ( 54 % pentru ambele sexe), urmată de regiunile OMS americane (48% pentru ambele sexe). Regiunile OMS africane si cele din sud-estul asiei, au cel mai scazut procent (23% respective 30 %).
Prevalenţa colesterolului total ridicat, a crescut semnificativ în funcţie de nivelul de trai al ţării. În tarile cu nivel de trai scăzut, aproximativ un sfert din adulţi au colesterolul total crescut iar în ţările cu nivel de trai scăzut spre mediu , aproximativ 30 % dintre adulţii de ambele sexe. În ţările cu nivel de trai ridicat, peste 50 % dintre adulţi au un nivel crescut al colesterolului total, mai mult de dublu faţă de adultii din ţările cu nivel de trai scăzut.

Dr. Loti Popescu