ZIUA EUROPEANĂ DE INFORMARE DESPRE ANTIBIOTICE ZEIA 18 NOIEMBRIE 2011
« Înapoi la Materiale informative privind sănătatea publică

ZIUA EUROPEANĂ DE INFORMARE DESPRE ANTIBIOTICE
ZEIA

18 NOIEMBRIE 2011


Începând cu 2008, la fiecare 18 noiembrie Ziua Europeana de Informare despre Antibiotice (ZEIA) reprezintă pentru întreaga Europă oportunitatea de a se concentra asupra unei probleme de serioase a sănătăţii publice: rezistenţa la antibiotice (RA).

Tema ZEIA 2011 este: „Antibioticele - antimicrobiene puternice dar vulnerabile””, iar scopul: încurajarea prescrierii raţionale a antibioticelor, astfel încât acestea să rămână un instrument sigur şi eficient şi în viitor. Ambele converg către un apel pentru intensificarea angajamentului global la protejarea eficienţei acestor medicamente esenţiale în tratarea bolilor infecţioase, în beneficiul generaţiilor viitoare.
Rezistenta la antibiotice apare atunci când microorganisme precum bacteriile şi unele ciuperci sensibile la antibiotice nu mai reacţionează la acestea din cauza adaptării naturale a microbilor sau a uzului impropriu al medicamentelor (doze improprii sau tratamente incomplete).

A preveni rezistenţa la antibiotice înseamnă:
1. a utiliza raţional şi echilibrat antibioticele disponibilie
2. a preveni şi controla cât mai eficient bolile infecţioase;
Între microbii rezistenţi la antibiotice se numără azi bacterii precum Escherichia coli, Myobacterium tuberculosis (cauza TBC), Neisseria gonorrhoeae (cauza gonoreii), Staphylococcus aureus şi Streptococcus pneumoniae – dacă este vorba de comunităţi, sau Enterococcus faecium şi Enterococcus faecalis - dacă este vorba de spitale.






O parte din cele 150 000 de decese consecutive celor aproximativ 440 000 de cazuri noi de tuberculoză rezistente la multiplii agenţi antimicrobieni raportate în 64 de ţări, sunt legate de RA precum rifampicina. Rezistenţa la doxicilina este semnalată în majoritatea ţărilor malario-endemice.
În Uniunea Europeană 25 000 de persoane din 400 000 infectate în fiecare an recent mor din cauza unor infecţii bacteriene grave şi rezistenţe la A, cele mai multe dobândite în unităţile spitaliceşti (nozocomiale).
Ţara noastră, potrivit statisticilor publicate de Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) de la Stockholm privind cele mai virulente 7 bacterii, se găseşte pe partea mai degrabă nefavorabilă a tabloului AMR cu 4 cotări la nivelul maxim, o cotare la pre-maxim şi numai 2 cotări la niveluri inferioare.
În lumina ultimului Eurobarometru tematic (2010) românii sunt printre europenii cei mai puţin informati privind ineficienţa A împotriva viruşilor şi obţin cel mai uşor A fără să treacă pe la medic – factorii care generaza consum abuziv de A şi în ultimă instanţă AMR în comunităţi.
În opinia specialiştilor, principalele cauze pentru creşterea RA la noi sunt prescrierea antibioticelor pentru infecţii fără a practica antibiograma, automedicaţia, dar şi introducerea antibioticelor în hrana animalelor. În privinţa căilor de urmat, Ministerul Sănătăţii a făcut recent apel la managerii şi medicii din spitale, medicii de familie, publicul larg şi la mass-media pentru a colabora în promovarea folosirii adecvate a antibioticelor şi informarea pacienţilor despre rezistenţa la antibiotice şi alte riscuri ale utilizării lor incorecte incluzând efectele adverse. Dincolo de responsabilităţile autorităţilor sanitare, măsuri simple stau la îndemâna publicului larg pentru combaterea infecţiilor şi a rezistenţei la antibiotice: respectarea planurilor de vaccinare, controlul purtătorilor de microbi (al vectorilor) prin acţiuni susţinute de igiena comunitară, respectarea consecventă a normelor de igienă în gospodării şi la pregătirea hranei, spălarea mâinilor.
Cooperarea cu medicii de familie pentru folosirea unor tratamente alternative faţă de cele cu antibiotice oricând este cazul precum şi refuzul auto-medicatiei pot avea efecte salutare pentru sănătatea proprie precum şi pentru aceea a comunităţilor.
Un procent ridicat al infecţiilor nozocomiale sunt cauzate de bacterii rezistente la antibiotice. În ultimii ani infecţiile nozocomiale raportate pe plan naţional au înregistrat o scădere uşoară cifrându-se la 8370 raportate la circa 4 milioane internări în 2010.