ANALIZA DE SITUAŢIE ÎN CADRUL CAMPANIEI CU OCAZIA ZILEI NATIONALE FARA TUTUN 17 NOIEMBRIE 2011
« Înapoi la Materiale informative privind sănătatea publică

ANALIZA DE SITUAŢIE ÎN CADRUL CAMPANIEI CU OCAZIA ZILEI NATIONALE FARA TUTUN 17 NOIEMBRIE 2011

Bolile legate de fumat fac anual în Europa 650 000 victime; 80 000 de decese sunt urmare a fumatului pasiv. Prevalența fumatului în populația generală peste 15 ani a UE este 35 % la barbați și 25 % la femei.
Date epidemiologice in Romania:
Începând cu anul 1990 prevalenţa fumatului a crescut în Europa de Est, fapt datorat în primul rând tranziţiei spre o economie de piaţă şi apariţiei industriei internaţionale a tutunului, care a promovat intens produsele în absenta reglementărilor legislative care să limiteze acest lucru.
 În 1994, Centrul de Calcul, Statistică Sanitară şi Documentare Medicală a efectuat o anchetă privind autoevaluarea sănătăţii, gradul de autonomie a handicapatului, comportamentul populaţiei faţă de sănătatea proprie. Datele arătau creşterea procentului de fumători comparativ cu o anchetă similară din 1989 (25,9% în 1989 şi 28,0% în 1994). Procentul fumătorilor era de aproape trei ori mai mare la sexul masculin comparativ cu cel feminin; dacă în mediul rural acest procent este de patru ori mai mare, în mediul urban era doar dublu. Aceste date demonstrau la momentul respectiv încă funcţionalitatea unor norme impuse la sate de o serie de percepte culturale care nu permiteau femeilor să copieze acest obicei cu mare răspândire în rândul bărbaţilor.
 Studiul populaţional realizat în 2003 de catre Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, format din 1209 persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 59 ani, intervievate direct, a arătat că mai mult de o treime din populaţie (35,1%) este reprezentat de persoane fumătoare. Acestea sunt persoane care au fumat cel puţin o sută de ţigări în viaţa lor şi care în ultima lună au fumat zilnic sau ocazional. Referitor la statutul de fumător există o diferenţă foarte mare pe sexe - aproape jumătate (46,4%) dintre bărbaţii cu vârste cuprinse între 14 ani şi 60 de ani sunt fumători faţă de 24,1% dintre femeile din aceeaşi categoria de vârstă.
 În anul 2007 a fost repetat studiul din 2003, realizat de către Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate. Acesta a arătat că aproape o treime din populatia vizată de studiu (30,0%) este reprezentată de persoane fumătoare . Cea mai mare prevalenţă a fumatului se întâlneşte la grupa de vârstă 15-24 ani - 34,8% şi 25-34 ani - 32,9%. Cea mai mare parte a fumătorilor (61,6%) fumează între 10 şi 20 de ţigări pe zi. O presoană din zece fumează mai mult de 20 de ţigări pe zi, 3 din 5 persoane au încercat măcar o dată sa fumeze în viaţă. Din totalul fumătorilor, 58,0% au declarat că doresc să se lase de fumat, iar aproape jumătate dintre fumători au încercat să se lase de fumat cel puţin o dată în viaţă.
 Conform Studiului de evaluare a cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor cu privire la fumatul activ şi pasiv, desfăşurat în luna iulie 2009 de către Institutul de Pneumologie Marius Nasta pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia cu vârste peste 15 ani, intervievat direct, o treime din eşantionul analizat (32,4%) este reprezentat de persoane fumătoare. Trei din cinci persoane din populaţia inclusă în lot au încercat să fumeze (57,5%). Procentul este diferit la femei şi bărbaţi (46,8% faţă de 69,6%) dar este aproximativ similar la împărţirea pe grupe de vârstă.
Cea mai mare prevalenţă a fumatului se întâlneşte la grupa de vârstă 25-44 de ani şi anume 39,3%. La celelalte categorii de vârstă valorile au fost 33,9% pentru grupa 15-24 de ani şi 27,6% pentru intervalul 45 de ani si peste (cea mai mică prevalenţă). Pe ansamblul eşantionului studiat se observă că prevalenţa fumătorilor este mai mare la grupele de vârstă tinere.
Procentul de fumători este mai mare în rândul persoanelor cu studii medii (79,69%) şi în rândul persoanelor ocupate (57,39%).
Din totalul fumătorilor, 12,1% au început să fumeze înainte de vârsta de 15 ani (faţă de 8% câţi fumau zilnic în 1999 aşa cum arăta studiul ESPAD şi faţă de 13,9% în 2003 – CAPCTR), în timp ce mai putin de jumătate dintre aceştia (44,8%) au început să fumeze înaintea vârstei de 18 ani. Mai mult de jumătate dintre bărbaţi (53,7%) au început să fumeze înainte de vârsta de 18 ani, procentul femeilor care fumează de la aceleaşi vârste fiind de 30,6%.
Dintre persoanele care nu au fumat deloc în ultimele 30 de zile pentru că s-au lăsat de fumat (26,9% din esantionul de fumători de 546 de persoane), aproape jumătate (46,3%) au procedat în acest fel pentru că au avut convingerea că fumatul dăunează grav sănătătii, aproximativ o treime (36,1%) au renuntat pentru că fumatul le făcea rău, aproximativ un sfert (27,9%) consideră cheltuielile generate de acest obicei prea mari, iar unul din cinci respondeni s-a îmbolnăvit si a fost nevoit să se lase (20,4%) sau nu a mai simtit nevoie să fumeze (17,7%).
 Conform sondajului realizat de Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie (IRES) in aprilie 2011, 76% dintre cei cuprinsi in esantion (cercetarea a avut loc pe un esantion multi-stratificat, probabilistic de 1.960 de indivizi de peste 18 ani, reprezentativ pentru Romania, interviul fiind telefonic) spun ca sunt nefumatori. 24% dintre respondenti sustin ca fumeaza si fac acest lucru zilnic (15%) sau cu o frecventa mai scazuta (9%).
Procentul cel mai mare de persoane care fumeaza zilnic (22,5%) se regaseste in randul tinerilor intre 18 si 35 de ani. Cel mai mic procent (5,5%) este prezent in randul celor peste 65 de ani.
In ceea ce priveste varsta la care au inceput sa fumeze, trei sferturi dintre fumatori au facut acest lucru pana la 25 de ani, 45% intre 19 si 25 de ani, iar alti 31% au spus ca au fumat pentru prima data intre 15 si 18 ani. Unul din 10 fumatori a inceput sa consume tutun atunci cand avea sub 15 ani.
Potrivit sondajului, 60% dintre fumatori au incercat sa se lase de fumat in ultimele 12 luni, iar unul din 5 fumatori reusesc sa abandoneze fumatul pentru mai putin de o zi.
Cei mai multi care au încercat sunt fumătorii care locuiesc în mediul rural (67% fată de 55,2% în mediul urban), dar si cei care locuiesc în zona de sud a tării sau în Moldova (peste 60% fată de doar 50% în Transilvania).
 Conform Special Eurobarometer 332, prevalenta fumatului în populatia generală peste 15 ani din Romania era in 2009 de 30%, in scadere fata de 31% in 2006.