Bolile cardiovasculare - inamicul public nr. 1 pentru longevitatea romanilor - 14-09-2010
« Înapoi la Materiale informative privind sănătatea publică

Bolile cardiovasculare - inamicul public nr. 1 pentru longevitatea romanilor - 14-09-2010

Bolile cardiovasculare - inamicul public nr. 1 pentru longevitatea romanilor


Incepand cu 1992, cand curbele natalitatii si mortalitatii se intersecteaza in jurul a 11,5 per mille, Romania inregistreaza spor de populatie negativ (- 1,9 per mille in 2004). Recensamantul din 2002 consemneaza 1 milion de locuitori mai putin fata de cel din 1992, fenomen care, inainte de emigratia masiva de dupa 2007, nu poate fi atribuit decat excesului de mortalitate (11,9 per mille in 2004, + 70 % fata de Uniunea Europeana a celor 15 dinainte de 2004) reflectat de altfel in speranta de viata la nastere (Life Expectancy at Birth, LEB).
In Europa anului 2006 LEB-ul nostru de 72,69 ani depasea numai Rusia (66,67), Ucraina (68,0) si Moldova (68,5); in context centru-est european traim in medie cam tot atat cat bulgarii (72,6 in 2004), dar cativa ani sub polonezi (75,38), in timp ce vestul (de exemplu Franta - 80,49), cocheteaza de cativa ani buni cu pragul de 80 ani.
Mortalitatea romaneasca se reazema in proportie covarsitoare pe bolile cardiovasculare (BCV) care cauzau 61 % dintre decese in 2004 (procentul este stabil de ani buni: 61,47 % in 1997) fata de 37% in UE 15 (pana in 2004) sau 53 % in UE 25 (pana in 2007), urmate de cancere (14 %) si grupul: boli respiratorii, cauze externe si boli digestive (6-7 %).
In termeni absoluti, mortalitatea romaneasca BCV bruta creste brusc de la nivelul de circa 600 per cento mille locuitori pre-Revolutie la recordul de 785,9 in 1996, apoi descreste lent (738,6 in 1998) catre nivelul de 712,1 in 2008, o dinamica ce prezinta cativa ani intarziere fata de un patern comun tarilor ex-comuniste.
Pe componente BCV, decesele prin boli cerebrovasculare cresc marcat dupa Revolutie catre 254,7 in 1996, apoi se stabilizeaza la acest nivel inalt pana in 2006, schitand apoi o anumita scadere catre 225,9 in 2008. Mortalitatea prin infarct se dubleaza intre 1989 si 1996 (96,4), apoi se stabilizeaza pentru a creste lent dupa 2002 catre 100,0 in 2008. Toate cardiopatiile ischemice impreuna dau decese care urmeaza curba infarctelor (259,5 in 1996), cu stabilizare pana in 2002 apoi tendinta usoara de scadere catre 244,3 in 2008. Fata de pre-Revolutie (83,5 in 1989), decesele atribuite direct hipertensiunii arteriale (HTA) inregistreaza o descrestere in U intre 1993 si 2002 (66,2 in 1996) urmata de o reluare a cresterii catre 113,9 in 2008 (aceste cifre trebuie insa amendate prin participarea importanta a HTA la decesul prin atac cerebral), in conditiile in care prevalenta HTA la noi, de circa 40 % (Soc. Rom. Cardiol., 2007) este aproape de media EURO ( 44,2 %), dar mult peste cea nord-americana (27,6% in 2003).
In euro-context, mortalitatea BCV euro-standardizata era in Romania 2006 de 618,7 per cento mille, cumva mai mica decat la bulgari (685,4 in 2004) si net mai mica decat in triunghiul Ucraina - Moldova - Rusia (in jurul a 790, observati consonanta cu speranta de viata !) si cam atat.
De pe acest loc 4 cel mai rau in Europa, putem privi ingrijorati catre vecinii polonezi (372,2), fara a mai vorbi de vest (Germania: 243,5 sau Franta: 143,0 in 2005).
Revenind la contextul national, judetele Salaj, Olt, Mehedinti, Caras-Severin, Dolj, Bihor si Teleorman erau principalele furnizoare de supra-mortalitate BCV in 2008 (680 - 650) fata media nationala standardizata de 558 per cento mille locuitori. Este interesant de semnalat ca in privinta sperantei de viata, alte judete decat cele de mai sus, anume Satu Mare, Giurgiu si Calarasi (cu LEB 66 - 67 ani), trag in jos media nationala LEB de 73,03 ani in 2006-2008, pe un fond de dispersie modesta LEB intrejudete: in timp ce in euro-context BCV depuncteaza evident LEB-ul Romaniei in toto, intrejudetele Romaniei intervin factori de omogenizare care impiedica acest efect.
Morbiditatea romaneasca este desigur dominata de BCV: 38,36 % urmata la distanta de digestive: 16,28 %, musculo-scheletice: 13,0 % si metabolice: 11,17 % (date din 1997, dar tabloul este relativ stabil de atunci).
Pe acest fond de morbiditate inalta, speranta de viata sanatoasa (indicele Health Adjusted Life Expectancy - HALE) era in 2002 de 63,1 ani (LEB: 70, 97 ani) in Romania, fata de 73,4 (LEB: 79,9) in Suedia, dar si fata de 58,5 (LEB: 65,2) in Rusia. HALE scade monoton de la vest la est.





Bibliografie :
*** Anuarul statistic al Romaniei pe 2006.
*** Anuar de statistica sanitara 2008.
Anderson K, Ryden L. Update on the European heart Charter, Europrevent 2009, Stockholm.
Puska P. Will the Carter reach its objectives ? Europrevent 2009, Stockholm.


Dr. Loti Popescu
Master European promovarea Sanatatii si Educatie pentru Sanatate
Coordonator PN IV
DSPJ Constanta