20 MARTIE 2018 ZIUA MONDIALA A SANATATII ORALE
« Înapoi la Materiale informative privind sănătatea publică

20 MARTIE 2018
ZIUA MONDIALA A SANATATII ORALE

Analiza grupurilor populaţionale cu risc

Organizaţia Mondială a Sănătăţii identifică două grupuri ţintă majore cărora ar trebui să li se adreseze în mod expres campaniile privind sănătatea orală:
1. copiii de vârstă şcolară şi tineri
2. vârstnici

1. Copiii de vârstă şcolară şi tineri
În cadrul programelor privind sănătatea orală,Organizaţia Mondială a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita implementarea componentelor programelor de sănătate orală în şcoli. În acest sens, au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii în şcoli, cum ar fi:
• Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor, inclusive cele privind sănătatea orală, ce vor însoţielevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii.
• Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale. Accesul la apă potabilă, de exemplu, poatet permite desfăşurarea programelorde igienă generală şi orală. De asemenea, un mediu fizic sigur în şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare.
• Povara bolilor orale la copii este semnificativă. Majoritatea afecţiunilor orale, o dată apărute, sunt ireversibile şi durează întreaga viaţă având impact asupra calității vieţii şi stării generale de sănătate.
• Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobândirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc, cum ar fi aportul de alimente şi băuturi dulci, consumul de tutun şi alcool.
• Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea îngrijirilor de sănătate orală, de exemplu servicii de prevenire şi curative.
Printr-o reţea amplă de promovare a sănătăţii în şcoli, OMS lucrează lanivel global şi regional cu Education International, UNAIDS şi UNESCO, pentru a sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din întreaga lume în a-şi utiliza capacităţile şi experienţa lor pentru a îmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor. Programul de sănătate orală OMS face trimitere la aceste reţele,în plus faţă de reţele şcolare de sănătate orală stabilite în diferite ţări şi regiuni.
OMS atrage atenţia asupra impactului deosebit de mare pe care factorii externi îl au asupra comportamentelor adolescenţilor. Ei sunt uşor influenţaţi de colegi, de părinţi dar şi de factori economici şi sociali (mass-media, industria, instituţii comunitare).
Un studiu desfăşurat în perioada 2011–2012 în 8 ţări europene (Cehia, Estonia, Franţa, Italia, Letonia, Finlanda, Spania şi Marea Britanie) pe loturi populaţionale reprezentative la nivel naţional, incluzând tineri cu vârsta între 18-35 de ani,a demonstrat diferenţe semnificative între comportamentele privind sănătatea orală şi stilul de viaţă al tinerilor supraponderali sau obezi şi cei cu greutate normală. Tinerii supraponderali, prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20% din tinerii supraponderali au declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi, procentul în rândul copiilor cu greutate normală fiind de 13%), prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente, consum ridicat de zahăr, sucuri şi bauturi acidulate), prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul dentist sau efectuate doar în cazuri de urgenţă, sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni dentare şi gingivale.(Nihtila, A. et al., 2016).
Programele care vizează îmbunătăţirea sănătăţii orale a tinerilor trebuie să ia în considerare aceşti factori şi săaccentueze importanţa unei bune igiene orale în rândul copiilor supraponderali şi îmbunătăţirea atitudinii acestora faţă de necesitatea controalelor stomatologice regulate.
Este necesar un efort susţinut şi constant din partea familiilor, şcolilor, cadrele medicale şi organizaţiilor comunitare, în scopul de a controla riscurile pentru sănătatea orală în rândul tinerilor.

2. Vârstnicii

Afecţiunile orale sunt de obicei progresive şi cumulative. Procesul de îmbătrânire poate creşte direct sau indirect,riscul de boli orale, agravate de o stare generală de sănătate precară sau de bolile cronice. Lavârstnici, îngrijirile în sănătatea orală reprezintă o provocare şi datorită unor condiţii asociate întâlnite, cum ar fi:

•schimbarea statutuluidentiţiei
•prevalenţa crescută a cariilor netratate
•igienă orală deficitară
•pierderea dinţilorşi funcţionarea orală limitată
•proteze dentare
•cancer oral şi leziuni ale mucoaselor orale
•xerostomia("gura uscată")
•durere şi disconfort cranio faciale.

Pierderea completă a dinţilor naturali este o problemă gravă de sănătate publică la nivel mondial. Fumatul, dieta nesănătoasă şi consumul excesiv de alcool sunt principalele cauze ale pierderii complete a dinţilor. Pierderea dinţilor este consecinţa finală a cariilor dentare şi afecţiunilor gingivale severe (parodontită), condiţii cauzate de expunerea pe tot parcursul vieţii la factorii de risc, comuni de altfel şi pentru alte boli cronice netransmisibile.

Descarcă document