ZIUA EUROPEANĂ ÎMPOTRIVA OBEZITĂŢII (ZEIO) 21 mai 2017
« Înapoi la Materiale informative privind sănătatea publică

ZIUA EUROPEANĂ ÎMPOTRIVA OBEZITĂŢII (ZEIO)

21 mai 2017


Determinanţii ce favorizează răspândirea obezităţii sunt multipli, printre cei mai importanţi sunt:
1. Factorii comportamentali - obiceiurile alimentare nesănătoase, alimentaţia cu mâncăruri tip fast-food şi dulciuri concentrate - consumate în exces şi din cauza ambalajelor şi reclamelor ispititoare, cunoştinţele insuficiente ale populaţiei despre alimentaţia sănătoasă, nerespectarea de către majoritatea oamenilor a regimului de muncă şi odihnă, practicarea insuficientă a sportului, culturii fizice etc.
2.Factorii neuropsihici pot favoriza de asemenea apariţia bolii, prin modificarea apetitului şi a stilului de viaţă. Pofta de mâncare a obezilor este influenţată de o multitudine de factori: tulburări psihice, leziuni hipotalamice, pituitare sau alte leziuni cerebrale, afecţiuni tiroidiene (hipotiroidism), hiperinsulinism.
3. Anumite modificări ale activităţii glandelor endocrine pot crea o predispoziţie la obezitate şi anume: - funcţia exagerată a glandelor suprarenale poate să ducă, în anumite condiţii, la o creştere a poftei de mâncare, iar unele boli ale pancreasului şi ale glandei tiroide duc la obezitate datorită modificării funcţiilor tiroidei, tulburări ovariene şi în special la menopauză, care predispun la creşterea masei corporale etc.
4. Factorii ereditari. La anumite persoane, există o predispoziţie la obezitate. Această predispoziţie este de obicei comună mai multor membri ai uneia şi aceleiaşi familii, fiind o predispoziţie familială.
Raportul Tehnic al OMS, Dietă, Nutriţie şi Prevenirea Bolilor Cronice a stabilit principalii determinanţi ai obezităţii (OMS, 2003). Comitetul a agreat (OMS, 2003; Swinburn et al. 2004) că este sigur că sedentarismul şi aportul ridicat de alimente cu densitate energetică mare, dar săracă în micronutrienţi creşte riscul de obezitate şi că activitatea fizică regulată, precum şi aportul crescut de fibre alimentare scad riscul de obezitate. Mai mult, s-a stabilit, în baza evidenţelor existente, că riscul obezităţii este crescut în cazul publicităţii la alimente cu densitate energetică mare şi la unităţi de fast food, al aportului de băuturi răcoritoare şi sucurilor de fructe îndulcite cu zahăr, al condiţiilor socio-economice scăzute. Pe de altă parte, alimentaţia la sân, precum şi mediul familial şi şcolar ce încurajează alegerea alimentelor sănătoase pentru copii scad riscul de obezitate.
În ceea ce priveşte principalii determinanţi sociali ai obezităţii, aceştia sunt clasa socială, fumatul, malnutriţia timpurie, numărul de copii, urbanizarea.
Ordinul Nr.5298 din 07.09.2011 pentru aprobarea Metodologiei privind examinarea stării de sănătate a preşcolarilor şi elevilor din unităţile de învăţământ de stat şi particulare autorizate/acreditate, privind acordarea asistenţei medicale gratuite şi pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos, Anexa 1 stipulează, printre alte servicii si acelea de promovare a unui stil de viaţă sănătos:
“Medicul, împreună cu directorul unităţii de învăţământ, iniţiază, desfăşoară şi colaborează la organizarea diverselor activităţi de educaţie pentru sănătate în cel puţin următoarele domenii: nutriţie sănătoasă şi prevenirea obezităţii; activitate fizică. ”

Legea nr. 123/2008 pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar, Legea privind interzicerea mâncării fast-food în şcoli. Publicat în Monitorul Oficial nr. 410 din iunie 2008:
Art. 10.În incinta unităţilor de învăţământ este interzisă prepararea, comercializarea şi distribuirea oricăror alimente conţinute în lista prevăzută la Art.9lit.a).
Art. 11.Meniurile servite în cantinele sau locaţiile asimilate cu cantinele din colectivităţi sunt avizate de către personalul medical şi aprobate de către conducătorul unităţii.

Ordinul Nr. 1563 din 12 septembrie 2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi.
Ordinul Comitetului de Nutriţie din 27 martie 2008:
Art. 1. (1) Se înfiinţează Comitetul Naţional pentru Alimentaţie şi Nutriţie, denumit în continuare Comitet, organism de specialitate, fără personalitate juridică.
(2) Comitetul se organizează şi funcţionează pe lângă Ministerul Sănătăţii Publice.
Art. 2.Scopul comitetului este să elaboreze politici şi strategii în domeniul nutriţiei în vederea îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei.
Ordinul Nr. 1955 din 18 octombrie 1995 pentru aprobarea Normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor :
Art. 17. Conducerile creşelor, leagănelor, grădiniţelor cu program prelungit şi săptămânal, ale unităţilor şcolare cu semiinternat, internat şi cantină şcolară, ale caselor de copii preşcolari şi şcolari, ale unităţilor de învăţământ superior cu cantină studenţească şi ale taberelor de odihnă vor asigura o alimentaţie colectivă adaptată vârstei şi stării de sănătate, specificului activităţii şi anotimpului, asigurându-se un aport caloric şi nutritiv în conformitate cu recomandările Ministerului Sănătăţii.

OMS recunoaște că, în acest secol, obezitatea are o prevalență egală sau mai mare comparativ cu malnutriția și bolile infecțioase. De aceea, în lipsa unor măsuri drastice de prevenție și tratament, în 2025 peste 50% din populația lumii va fi obeză. Obezitatea este, așadar, o boală cronică, având o prevalență foarte mare și care afectează bărbați și femei de toate rasele și vârstele. Preobezitatea și obezitatea sunt probleme importante de sănătate publică și au nevoie de o strategie comună, ce include promovarea obiceiurilor alimentare sănătoase și a unui stil de viață mai activ, precum și tratament și îngrijiri corespunzătoare.
În Europa, incidența în creștere a obezității la copil provoacă o îngrijorare aparte. Obezitatea la copil, mai ales în cea de a doua decadă a vieții, este recunoscută a fi un factor predictiv cert al obezității la adult, mai ales în cazul copiilor foarte obezi din părinți obezi. Sunt tot mai multe dovezi care arată că obezitatea are consecințe negative în plan social, economic și asupra sănătății. Prin urmare, obezitatea la copil este recunoscută la ora actuală drept o importantă problemă de sănătate publică și acest lucru a fost întărit de prevalența în creștere a obezității la adult, atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare.
Obezitatea este o problemă serioasă de sănătate publică deoarece crește riscul unor boli cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul zaharat tip 2, hipertensiune arterială, boli coronariene, anumite forme de cancer etc. În unele cazuri apar chiar și probleme psihologice. Pentru societate în ansamblul ei, ea are costuri directe și indirecte ce împovărează sistemul de sănătate și resursele sociale.