PREVENIREA SI CONTROLUL CANCERELOR
« Înapoi la Materiale informative privind sănătatea publică

PREVENIREA SI CONTROLUL CANCERELOR

Impactul cancerului în sănătatea publică
Acest termen reprezintă un segment semnificativ de patologie, cu localizare diversă, caracterizat prin diviziunea rapidă a unor celule anormale, cu posibilitatea de invadare a zonelor adiacente sau metastazare în organism. Aceste metastaze sunt cauză majoră de deces prin cancer. Procesul de proliferare malignă este rezultatul interacţiunii dintre factorii genetici personali şi 3 categorii de agenţi externi - carcinogeni fizici (radiaţii ultraviolete, ionizante), carcinogeni chimici (azbest, componentele din fumul de tutun; aflatoxine, arsenic) şi biologici (infecţii virale, bacteriene sau parazitare).Incidenţa cancerului creşte cu vârsta, probabil prin mecanisme de reparare celulară mai puţin eficiente.
Cancerul reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, pe plan mondial, cu diferenţe semnificative în indicatorii de morbiditate/mortalitate, factorii de risc, strategia preventivă prin depistare precoce/screening şi accesul la tratament/îngrijiri paliative.
Multe localizări au şanse mari de vindecare dacă sunt depistate din timp şi tratate adecvat, însă depistate în stadii avansate sau netratate, evoluează invariabil spre deces.
Aproximativ 70% din toate decesele prin cancer apar în ţările mediu şi slab dezvoltate. În acest areal, predomină ca factori de risc infecţiile cronice cu virus hepatitic B (HBV) şi C (HCV) - implicate în etiopatogenia carcinomului hepatocelular sau infecţia cu anumite tipuri de papillomavirus uman (HPV), asociat neoplasmului de col uterin. Conform OMS, peste 20% din decesele prin cancer în ţările în curs de dezvoltare sunt determinate de infecţiile cu HPV şi HBV. Incidenţa crescută a cancerelor în aceste ţări, este legată şi de absenţa unei infrastrustructuri bine dezvoltate pentru controlul agenţilor infecţioşi oncogeni, absenţa serviciilor preventive şi de screening pentru majoritatea populaţiei, alimentaţie de slabă calitate sau occidentalizarea stilului de viaţă.
În ţările dezvoltate, consumul de tutun, alcool, obezitatea, dieta nesănătoasă cu puţine fructe şi fibre vegetale, sedentarismul şi poluarea aerului urban cresc ratele de incidenţă, în special a cancerului pulmonar, colorectal, mamar şi de prostată.

Conform OMS, pentru controlul cancerului se recomandă:
1. Modificarea şi evitarea factorilor de risc – Se consideră că peste 30% din decesele prin cancer pot fi prevenite. Reducerea expunerii solare, a poluării aeriene urbane sau ambientale, evitarea/renunţarea la tabagism (care cauzează 22% din totalul deceselor prin cancer şi 71% din totalul deceselor prin cancer pulmonar), reducerea consumului de alcool, modificarea stilului de viaţă, a comportamentului alimentar (cu suplimentarea aportului de fructe şi vegetale) şi a regimului de activitate fizică, a comportametului sexual (pentru reducerea transmiterii infecţiilor cu HPV), tratamentul infecţiilor, evitarea expunerii la substanţe chimice carcinogene, la radiaţii ionizante, pot conduce la reducerea incidenţei şi prevalenţei cancerului.
2. Imunizarea activă – De prevenţie prin vaccinare beneficiază carcinomul hepatic, apărut în evoluţia unei infecţii cronice cu HBV, şi cancerul de col uterin, ca urmare a infecţiei cronice cu tipurile oncogene de HPV.
3. Depistarea precoce - Mortalitatea prin cancer poate fi redusă prin diagnostic şi tratament timpurii.Programele de diagnostic precoce, prin identificarea de semne/simptome timpurii (în cancerele tegumentare, de col uterin, sân, colorectal, oral) sunt în particular relevante în ţările cu surse financiare reduse, unde nu există screening şi unde majoritatea pacienţilor sunt diagnosticaţi în stadii foarte avansate.Programele de screening vizează aplicarea sistematică a unui test în populaţia asimptomatică, pentru a identifica persoanele cu leziuni incipente, precanceroase, perfect curabile prin tratament adecvat. Astfel de programe sunt eficiente în caz de localizări frecvente (cancer de col uterin, colorectal, mamar),pentru care există testeaccesibile majorităţii populaţiei, acceptabile din punct de vedere al costului, urmate apoi de supraveghere şi tratament. Se utilizează examen radiologic pulmonarpentru cancerul pulmonar,examen citologic Papanicolau şi detecţia HPV pentru cancerul de col uterin, autopalpare şi mamografie pentru depistarea cancerului de sân, test hemocult, sigmoidoscopie/colonoscopie pentru cancerul colorectal.
4. Tratamentul - Există trei posibilităţi de tratament curativ: chirurgical, chimioterapic şi radioterapic, aplicate singure sau în combinaţii, cu scopul de a vindeca / de a prelungi considerabil viaţa, sau de a ameliora calitatea ei. Diagnosticul şi tratamentul cancerului trebuie completate de suportul psihologic al pacientului şi aparţinătorilor. Unele din cele mai frecvente, cum sunt neoplasmul mamar, de col uterin, colorectal şi oral, au rate mari de vindecare atunci când sunt detectate timpuriu şi tratate adecvat. Chiar şi leucemia, limfoamele la copii, seminomul testicular au rate mari de vindecare dacă se asigură tratament corespunzător.
5. Îngrijiri paliative - Cancerele depistate în stadii avansate evoluează invariabil spre deces. În această situaţie este nevoie de tratament paliativ, cu scopul de a ameliora simptomele bolii, a îmbunătăţi calitatea vieţii şi a asigura suportul psihic necesar, cu rezultate pozitive la peste 90% din pacienţii aflaţi în stadii avansate. Îngrijirile comunitare sau la domiciliu sunt esenţiale pentru ameliorarea durerii moderate sau severe, de care suferă peste 80% din pacienţii cu cancer în fază terminală. Acest tratament este necesar a se dezvolta, în special, în areale cu proporţie mare de pacienţi în faze avansate, cu puţine şanse de vindecare.

Consumul de tutun, excesul de greutate şi obezitatea, alimentaţia nesănătoasă, consumul de alcool, nivelul scăzut al activităţii fizice, precum şi expunerea la alţi factori de risc vor fi reduse semnificativ.
Infecţiile care cauzează cancer, cum sunt infecţiile HPV (virusul Papilloma uman) şi HBV (virusul hepatitei B) vor fi acoperite prin programe de vaccinare universale.